Lansări de carte

Lansări de carte, întâlniri cu cititorii, reeditări…

Evenimente

Întâmplări, aniversări, festivaluri etcetera

Proiecte

Proiecte și programe ale filialei Dobrogea și ale Uniunii Scriitorilor din România

Premii

Premiile Uniunii Scriitorilor din România, participări la festivaluri și distincții obținute de scriitorii dobrogeni

Anunţuri

Anunţuri administrative, miscellanea…

Acasă » Anunţuri

In memoriam ANGHEL DUMBRĂVEANU

Scris de pe mai 13, 2013 – 6:37 pmFără comentarii
Anghel Dumbrăveanu

Anghel Dumbrăveanu

A plecat dintre noi, după o lungă și grea suferință, poetul, prozatorul și traducătorul ANGHEL DUMBRĂVEANU, strălucită personalitate a culturii române contemporane, ilustru reprezentant al generației literare ’60.

Născut la 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, judeţul Olt, Anghel Dumbrăveanu a urmat Şcoala Pedagogică de Băieţi Timişoara (1949–1953) și Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara (1963–1968).

A fost redactor, secretar general de redacţie, redactor-şef adjunct al revistei „Scrisul Bănăţean” devenită apoi „Orizont” (1953–1990), redactor-şef al revistei „Meridianul Timişoara” (1990–1994), director în Ministerul Culturii (1993–1994) și redactor-şef al revistei „Rostirea românească”.

Între 1969–1990, în calitate de Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara și Membru al Consiliului de conducere şi al Biroului Uniunii Scriitorilor (1972–1990), a condus cu înțelepciune și inegalabilă diplomație viața literară a Filialei timișorene, contribuind esențial la afirmarea pe plan național a multor generații de scriitori din partea de vest a țării.

A colaborat la numeroase publicații, precum „România literară”, „Viaţa Românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Transilvania”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Astra”, „Argeş”, „Cronica”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Al cincilea anotimp”, „Arhipelagul”, „Literatorul”, „Moftul Român”, „Orient Latin”, „Orizont”, „Pagini Literare”, „Renaşterea Bănăţeană”, „Rostirea Românească”, precum şi la reviste din Austria, Australia, Belgia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Jugoslavia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Rusia, Ucraina, Statele Unite.

A debutat în 1961, cu volumul Fluviile visează oceanul, volum care l-a plasat, dintru început, printre reprezentanții străluciți ai generației de poeți nepereche din care fac parte Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, G. Tomozei, Ana Blandiana, Florin Mugur, Constanţa Buzea.

Au urmat volumele Pămîntul şi fructele, 1964; Iluminările mării, 1967; Oase de corăbii, 1968; Delte, 1969; Faţa străină a nopţii, 1971; Poeme de dragoste, 1971; Singurătatea amiezii, 1973; Diligenţa de seară, 1978; Poeme, 1979; Tematica umbrei, 1982; Iarna imperială, 1986; Fonetica astrelor, 1986; Curtea retorilor, 1989; Predica focului, 1993; Dragoste şi iarnă, 1995; Diamantul de întuneric, 1997; Război estetic, 1998; O ireală bucurie de-a aştepta, 1999; Viaţa de fiecare zi a poetului, 1999; Begoniile de la mansardă, 2002; Ceva pentru care merită să pierzi o corabie, 2003; The concept of yellow/ Conceptul de galben, 2004.

Ca romancier, a debutat cu volumul Piatra de încercare, 1976, urmat de Călătorie neterminată, 1988 și Capcane şi visuri, 1992.

A publicat impresii de călătorie în volumul Chemarea mărilor, 1976, evocări literare: Fenomenul Nichita Stănescu, 2003; Intrarea în cetate, Timişoara — Poeme şi privelişti, 1980.

Este autorul a numeroase prefețe, la volume precum Nikolaus Berwanger, Anotimp de aur, 1972; N. D. Pârvu, Prietenul meu vântul, 1978; Nicolae Ţirioi, Anotimp interior, 1980; Spirala de aur. Poeţi sârbi din România, 1980; George Suru, Noaptea seminţelor, Timişoara, Editura Facla, 1989.

A tradus, în colaborare, 65 de povestiri, prozatori români, 1970; Michal Babinka, Unde se nasc ceţurile, 1972; Din lirica iugoslavă, 1973; Vladimir Ciocov, Poemele candorii, 1972; Kurt Kusenberg, Unde este unchiul Bertram?, 1980; Irene Mokka, Un cântec fără sfârşit, 1983; Aleksandar Tisma, Fata din vis, 1988.

Creația lui Anghel Dumbrăveanu a fost tradusă și publicată în numeroase limbi, în volume precum Tristia, traducere în limba sârbă de Adam Puslojič, 1970; Das Geheimnis der Orchidee, traducere în limba germană, 1979; Izelin, traducere în limba maghiară de Maria Pongracz, 1979; Cuvinte magice. Magic Words, traducere în limba engleză de Irina Grigorescu, 1981; Kenga e mullibardhes, traducere în limba albaneză de Baki Ymeri, 1986; Fejedelmi Tel, traducere în limba maghiară de Lendvay Eva, 1987; Himerata, traducere în limba macedoneană, Dumitru M. Ioan şi Dimo Dimcev, 1989; Selected Poems of Anghel Dumbrăveanu in Romanian and English — Love and Winter, traducere în limba engleză de Adam J. Sorkin şi Irina Grigorescu Pană, 1992; Fântânile Serbiei, ediţie jubiliară în limba sârbă, 1993; Trasten Sang, traducere în limba suedeză de Ion Milos, 1995; Sul margine del cielo, poezii, traducere în limba italiană, C. C. Raia, 1996; The Tear of Time, traducere în limba engleză, Robert Ward şi Marcel Cornis Pope, 1997; Le pays de la chimere, traducere limba franceză de Paul Miclău; Bunari Srbije, traducere în limba sârbă de Adam Puslojić, 1998.

Activitatea creatoare a lui Anghel Dumbraveanu a fost distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale: Premiul revistei „Orizont” (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973, 1982), Marele Premiu al Festivalului Internaţional „Nichita Stănescu” de la Ploieşti (1986), Premiul special al Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”, ediţia a VIII-a, Cluj-Napoca (1998), Premiul Internaţional pentru poezie „Rozeta de la Bela Voda” (1998), Premiul Academiei Române (1998); Premiul „Nikolaus Berwanger” (2003) și Premiul Special al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor (2003).

Este Cetățean de onoare al municipiului Timișoara.

Autor al unei opere literare impresionante prin dimensiune și complexitate, personalitate cu o vocație aparte a prieteniei și a deschiderii generoase către scriitorii tineri, inegabil întemeietor, deschizător de drumuri și constructor al vieții literare timișorene, Anghel Dumbrăveanu lasă, prin plecarea sa, un imens și dureros gol în spațiul cultural românesc, în sufletul celor care l-au iubit, citit și prețuit ca pe unul dintre cei mai importanți și proeminenți scriitori din această parte de țară.

Lasă un comentariu!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Anda dapat menggunakan tag HTML ini:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.


9 − = 7