Lansări de carte

Lansări de carte, întâlniri cu cititorii, reeditări…

Evenimente

Întâmplări, aniversări, festivaluri etcetera

Proiecte

Proiecte și programe ale filialei Dobrogea și ale Uniunii Scriitorilor din România

Premii

Premiile Uniunii Scriitorilor din România, participări la festivaluri și distincții obținute de scriitorii dobrogeni

Anunţuri

Anunţuri administrative, miscellanea…

Acasă » Anunţuri

FILIALA „DOBROGEA” A U.S.R. – RAPORT DE ACTIVITATE 2009-2013

Scris de pe septembrie 27, 2013 – 4:26 pmFără comentarii

Cristina Tamaş

Acest raport prezintă activitatea desfăşurată de Comitetul Filialei Dobrogea a U.S.R. şi de Preşedinte în ultimii patru ani, încercând nu numai o trecere în revistă dar şi o analiză a principalelor evenimente şi proiecte pe care le-am iniţiat, unele fiind în curs de derulare şi pe care mi-aş dori ca noua echipă să le continue. Consider că un astfel de moment de bilanț este absolut necesar: membrii filialei trebuie să cunoască ce se întâmplă în comunitatea scriitorilor din acest spațiu şi cum au fost făcute anumite acțiuni la care au participat sau nu, din motive obiective. Misiunea noastră ca membri ai Filialei este una teribil de nobilă, aceea de creatori, dar dincolo de ea mai avem şi datoria de breaslă de a clădi şi nu de a distruge, de a încerca sa ne transpunem în situația celor care şi-au asumat niște proiecte, precum şi crearea unei imagini a scriitorului contemporan, recunoscând fiecare cât de mult am contribuit la realizarea proiectelor sau, dimpotrivă, cât de mult am rămas indiferenți şi departe de ele. Îmi amintesc că la preluarea mandatului a fost o ședință furtunoasă, plina de patimă şi lipsită de fair play, care mi-a lăsat un gust amar, deși eram conștientă, ca de altfel toți cei de faţă, că aparținem unei elite. Sper ca de această dată să ne păstrăm calmul, să dovedim mai multă eleganţă în comportament şi în exprimare, şi să avem în vedere statutul de scriitor, extrem de ofertant pentru ținuta noastră morală, precum şi ideea că în această breaslă nu îşi are locul decât competiția onestă, demnă, şi că oricine gândește altfel poate să se exprime printr-o alocuțiune decentă, precum şi prin votul său.

În primul rând, trebuie să arătăm că la preluarea mandatului în 2009 Filiala nu avea un website al său, cele două încercări manifestate în anii anteriori eşuând din lipsa unui domeniu cert de găzduire. Pe cele doua adrese de site scria „site in lucru” si nimic altceva, ceea ce însemna că noi, în era internetului, nu existam! Astfel, ne-am propus să închiriem un domeniu nou, să realizăm un website care a început să funcţioneze la sfârşitul anului 2009 si care, după mărturisirea unor colegi de la Filiala de proza din București, prin actualul președinte, este des consultat pentru varietatea de informații. Acest site a fost realizat, gratuit, de fiul meu, si tot gratuit a fost administrat de colegul nostru Mădălin Roşioru. Am plătit doar găzduirea din cotizațiile filialei.

Si tot la început de mandat, adică la sfârșitul calendaristic al acelaşi an 2009, au fost acordate premiile pe ultimii doi ani, din sponsorizări, deoarece, din lipsa fondurilor, nu fuseseră acordate.

Primul obiectiv pe care mi-l propusesem a fost acela de a-i aduce în atenţia publicului cititor pe scriitorii care au aparţinut acestui spaţiu (fie prin naştere, fie prin creaţie) şi care au avut o contribuţie semnificativă, marcantă, la înfiinţarea acestei filiale şi la dezvoltarea ei sau la prestigiul literaturii române contemporane. În acest sens, i-am comemorat pe Radu Gyr, pe Cella Serghi, pe Pericle Martinescu (la Viişoara, unde am dat numele şcolii din localitate), pe Dimitrie Stelaru, dar şi pe Eugen Lumezianu, Puiu Enache, în memoria ultimilor doi scriitori instituind în acest mandat premii literare care le poartă numele. Astfel, în ultimii patru ani, Filiala Dobrogea a U.S.R. a acordat Premiul „Eugen Lumezianu” pentru teatru şi Premiul „Puiu Enache” pentru proză scurtă de inspiraţie dobrogeană şi pentru eseu. Cu această ocazie, am instituit, prin aprobarea Comitetului Filialei, şi Premiul „Cătălin Băjenaru” pentru eseu sau poezie, premiu care a fost acordat în fiecare an unor elevi şi studenţi pentru debut. Nu am oferit numai un premiu, deoarece, dincolo de numărul impresionant de manuscrise, am dorit ca acest concurs, derulat in colaborare cu ISJ Constanta, sa fie o poarta deschisa către creație si lectura, către tineri. Având sprijinul familiei si al unor sponsori am premiat pana in prezent 20 de tineri, viitori poeți sau eseiști.

În 2010 a fost continuat proiectul literar „Primăvara poeţilor” iniţiat de Amelia Stănescu, care s-a desfăşurat în mai multe oraşe din Dobrogea (Mangalia, Hârșova, Constanţa, Medgidia). În cadrul acestui proiect au participat poeţi reprezentativi ca Iulia Pană, Arthur Porumboiu, Ştefan Cucu, Nicolae Motoc şi alţii. A fost un proiect cu un puternic impact, imaginile de arhiva arătând ca au participat cititori de toate vârstele, dar si foarte mulți tineri.

Un alt obiectiv al Filialei l-a constituit aniversarea colegilor scriitori care împlineau vârste rotunde; astfel au fost sărbătoriţi poetul Nicolae Motoc la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” în 2010, Sorin Roşca în 2011, Sanda Ghinea în 2012, Ovidiu Dunăreanu în 2012 şi alţii.

Printre proiectele la nivel de Filială a fost şi cel intitulat „Invitaţi ai Filialei”: scriitori români din diaspora, scriitori din ţară şi scriitori străini. În cadrul acestui proiect au fost invitaţi Petru Popescu (2010), care şi-a lansat la Constanţa volumele Fata din Nazaret şi Supleantul, Pavel Chihaia (ianuarie 2011) cu Opera Omnia, ediţia integrală reunind cele zece volume realizate la editura Ex Ponto din Constanţa, şi ediţia Scrisorilor, apărute un an mai târziu, Varujan Vosganian (2012) cu romanul Cartea şoaptelor, Vartan Arachelian, Mircea Ghițulescu si alții.

 Dintre scriitorii străini care ne-au vizitat în aceşti ani, îi amintim pe Benoît Copée (2009), cu prezentarea ultimului său roman, acţiune realizată în colaborare cu Alianţa Franceză din Constanţa, scriitorul şi scenaristul Jean-François Coatmeur (2010), Anne-Marie Cibaud (2013).

În perioada 2010-2011 a continuat proiectul naţional „Lecturi publice”, ocazie de numeroase întâlniri ale scriitorilor cu cititorii în diverse locaţii, de la şcoli şi licee la biblioteci comunale şi orăşeneşti, dar şi în locuri publice neconvenţionale, cum ar fi holuri din bănci sau mall-uri. Pe site-ul Filialei se găsesc momente de la aceste lecturi publice organizate la Mangalia, de exemplu, de Emilia Dabu şi Dora Alina Romanescu, la biblioteci, cu Ovidiu Dunăreanu şi Sorin Roşca, la Universitatea Ovidius, cu Cristina Tamaş, Amelia Stănescu, Mădălin Roşioru, Ştefan Cucu, Constantin Cioroiu, Iulia Pană, Iulian Talianu, la biblioteca din Hârşova cu Ion Roşioru, la Liceul Ovidius cu Florin Şlapac etc.

Din păcate, din lipsa fondurilor Uniunii, acest proiect a fost sistat, dar în mai 2012 am realizat un proiect cu ISJ Constanţa pentru săptămâna „Şcoala altfel”, ocazie ca scriitorii să realizeze prezentări de carte şi lecturi publice în mijlocul elevilor. A fost o acţiune benefică deoarece consider că prin aceste întâlniri în şcoli şi licee facem ca lectura să pătrundă în mijlocul tinerilor şi în conştiinţa lor într-un moment în care, fie că recunoaştem sau nu, cartea traversează un moment de criză.

Tot în cadrul proiectelor naţionale, scriitorii din Filială au avut ocazia să participe în 2010 la Festivalul „Zile și nopți de literatură“ la Neptun și Mangalia, festival care din păcate nu s-a mai putut ţine şi în 2012. Cred ca in 2012, fara dorinta de a deranja pe cineva si nestiind ca festivalul nu se va tine, mi-am manifestat dorinta ca scriitorii din filiala noastra sa fie invitati nominal la aceasta manifestare. Mi s-a raspuns politicos ca noi putem sa mergem toti sa participam dar eu cunoasteam conditiile si faptul ca intre evenimente au loc si pauze, iar noi, chiar daca eram din Constanta sau Medgidia sau Valu lui Traian, nu puteam sa stam pe holuri sau pe plaja. Am experienta altor ani, cand se organiza tot la Neptun decernarea Premiului Ovidius si cand noi, constantenii, mergeam cu un microbuz. Dincolo de faptul ca ne simteam un fel de Cenusarese pentru ca in timpul mesei si in pauze fiecare se descurca pe cont propriu, seara, cand se organiza o agapă sau un cocktail, noi ne indreptam cu parere de rau spre microbuzul care sa ne duca la Constanta. Mi-aş dori ca pe viitor, dacă astfel de festivaluri se vor mai organiza, scriitorii din Filiala Dobrogea sa fie luati in considerare ca orice alt scriitor al USR participnt la un asfel de eveniment.

În 2012 şi 2013 am organizat la Universitatea Ovidius „Scriitori la catedră! Poezie, proza, metamorfoza”, întalnire a scriitorilor din spatial pontic cu studenti si cadre didactice de la Universitatea “Ovidius” Constanta. Au fost organizate în acest cadru, timp de mai multe zile, lansări de carte, conferinţe, lecturi publice la care au participat în fiecare an în jur de 15 scriitori. Cu această ocazie a fost lansat şi un nou număr din revista „Ex Ponto”.

Pe întreaga perioadă a mandatului, scriitorii din Filiala noastră au participat la târgurile de carte de la Bucureşti, Iaşi, la târgul Gaudeamus de la Constanţa, la Galaţi şi în alte oraşe din tara si strainatate unde unde au fost invitaţi cu cartile lor traduse. Ovidiu Dunareanu cu volumul Întâmplări din anul şarpelui la Veliko Târnovo, Bulgaria, Cristina Tamaş cu L’étranger sur la plage, Brest, Franţa, Guner Akmola cu volumul de traduceri din poezia română în tătară în Crimeea, Amelia Stanescu în Franţa şi Spania. Dintre alte proiecte care au inclus conferinţe şi întâlniri cu cititorii amintim: „Armonia sufletelor noastre“, schimb cultural între generaţii, organizat în patru ediţii, „O ctitorie spirituală dobrogeană”, la ceas aniversar, acţiune organizată în colaborare cu Uniunea Ziariştilor din România, Conferinţa despre documentarea în demersul cărţilor de publicistică şi al monografiilor, prelegere susţinută de conf. Marian Petcu de la SNSPA Bucureşti, Proiectul „Excelenţa sa, cartea!” la Mangalia, moderator Emilia Dabu, „Viziunile în teatrul românesc contemporan”, prezentarea volumului Istoria literaturii române – dramaturgia, ediţia a II-a, de Mircea Ghiţulescu, la Universitatea Ovidius din Constanţa (2010), „Scriitori pe Internet”, dezbatere la sediul Filialei, moderator Cristina Tamas, la iniţiativa lui Mădălin Roşioru, o întalnire cu elevii din mediul rural la Bibliotecile din Cobadin, Cumpana, Comana, Tătaru(unde colega noastra Guner Akmola a prezentat cele doua volume ale romanului său Tătarii). Am de avut deasemenea o buna colaborare cu toate comunitatile din acest spatiu: cu Centrul Turco Tatar si Yunus Emre Enstitusu, unde s-au lansat traduceri din poezia tatara de Guner Akmola, cu comunitatea italiana unde a participat scriitoarea Pina Lupoi, director al Editurii Istar din Reggio Calabria, prezentata si studentilor Facultatii de Litere, cu comunitatea grecilor sau cea a lipovenilor, carora le-am facut si o donatie de carte. Am donat carti catre diferite sate si comune din judetul Constanta si din Cantemir, Republica Moldova.

Sub genericul „Gânduri pentru Eminescu” au fost organizate în fiecare an de 15 ianuarie conferinţe şi întâlniri ale membrilor Filialei cu cititorii în diverse locaţii, ocazie de a-l sărbători pe Eminescu şi poezia română.

În ceea ce priveşte lansările de carte putem preciza că ele au fost destul de numeroase, cu o uşoară scădere în anul 2011, încadrându-se cam la 35-40 de titluri pe an, ceea ce arată că majoritatea scriitorilor din Filiala nostră au publicat în aceşti patru ani cel puţin un volum. Acest număr mare de cărţi a făcut posibilă şi o selecţie riguroasă pentru premiile filialei care au fost date în fiecare an, pentru anul 2012 ele fiind acordate în data de 18 mai 2013 cu ocazia sărbătoririi Zilelor Constanţei. Dintre premiile oferite cu această ocazie, amintim că ele au fost acordate pentru volume apărute la diverse edituri din ţară şi anume: Aşternuturi de ploaie/Couvertures de pluie de Amelia Stănescu, apărută la Editura Brumar, Noaptea ca sinele meu de Costel Bunoaica, apărută la Editura Helis (premiu pentru poezie), Vacanţele preşedintelui de Cristina Tamaş, la Editura Ex Ponto (premiu pentru roman), Cacao (poezie) de Yigru Zeltil, la Editura Tracus Arte şi Întâlniri virtuale (roman) de Marina Cuşa, la Editura Ex Ponto, Strălucirea din adâncuri (proză scurtă) de Niculai Laza-Bogdanovici, la Editura Dobrogea (ultimii trei ca premiu pentru debut). Menţionăm că au mai fost premiaţi Ion Roşioru pentru volumul de traduceri din franceză Emil Verhaeren: cele mai frumoase poezii, apărut la Editura Rafet, Constantin Cioroiu pentru Blana leopardului (Editura Ex Ponto) şi Vasile Mizdrea pentru volumul Delfina (Editura Ex Ponto), ultimii doi primind premiul „Puiu Enache”. Premiul „Eugen Lumezianu” pentru teatru experimental a fost decernat scriitorului Jean-Lorin Sterian pentru volumul Teatrul din sufragerie. Eseuri, Editura Grafis. Premiul de excelenţă pe 2012 a fost acordat scriitorului Adrian Buşilă din Tulcea, cel care în 2012 a publicat romanul Condamnaţi să ucidă, Editura Europress. Cu această ocazie au fost acordate şi premiile revistei Ex Ponto, singura revistă de cultură care mai există în acest spaţiu, deoarece revista Tomis care avea tradiţie şi era emblematică pentru Dobrogea a fost desfiinţată de autorităţile locale în urmă cu câţiva ani.

Am citat doar ultimele premii pentru a sublinia că acest moment din viaţa filialei noastre s-a constituit în fiecare an într-un eveniment la care, aşa cum arată şi documentele vizuale de pe site-ul nostru, au participat întotdeauna nu numai scriitori dar şi agenţi economici care au sponsorizat evenimentul, oameni de cultură, profesori, studenţi, elevi.

În acest mandat putem arăta că am avut o bună colaborare cu instituţiile de cultură: muzele din oraşul Constanţa (de Arheologie şi Istorie Naţională, de Artă, al Marinei), unde au avut loc numeroase lansări de carte şi întâlniri cu cititorii, evenimente care au constat în recitaluri de muzică şi poezie organizate în preajma sărbătorilor de iarnă sau pascale. Am avut de asemenea o buna colaborare cu Biblioteca I.N. Roman şi Biblioteca Universitară a Universităţii Ovidius din Constanţa care de altfel ne-a şi găzduit în ultimii opt ani şi unde nu am făcut niciun fel de plăţi pentru chirie sau utilităţi, în afara telefonului fix care aparţine filialei. Am avut o bună colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, Leonte Năstase, membru al UAP, realizând o galerie de portrete ale scriitorilor filialei noastre iar unii dintre membrii filialei sponsorizand premii oferite scriitorilor. Am frecventat atât eu cât şi mulţi dintre membrii filialei cenaclurile din acest spaţiu şi anume Cenaclul Mihail Sadoveanu al Cercului Militar Constanţa, unde ne-am implicat in concursurile de creatie, ca şi Cenaclul Solteris din Mangalia, unde am fost prezenti la sedintele de lucru sau lansari de carte, intalniri cu cititorii.

Desigur că s-ar fi putut face multe evenimente constând în conferinţe, ateliere de creaţie sau chiar deplasări, tabere de creaţie la malul mării. Asta ar fi implicat, însă, nişte costuri suplimentare şi, aşa cum am arătat, dacă Primăria şi Consiliul Judeţean nu au fost de acord să susţină o revistă cum era Tomis, sigur că puţinele proiectele pe care le-am făcut către aceste foruri au fost refuzate. În prezent, am făcut demersuri către Primăria Constanţa pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare scriitorilor Constantin Novac şi Nicolae Rotund.

În perioada mandatului nostru, Filiala a crescut cu un număr limitat de membri, şi anume 11, din care 3 stagiari. Din păcate, au fost şi pierderi ale unor scriitori marcanţi. Este vorba de George Vasilievici, Arthur Porumboiu şi Nicolae Motoc, adevărate repere pentru poezia şi proza din acest spaţiu, dar şi pentru revista Tomis care a strâns în jurul nucleului său, de-a lungul timpului, nume reprezentative din literatura română contemporană.

Acest bilanţ desigur poate fi completat de către colegii mei din consiliu ca si de ceilalti membri din filială. Consider că Preşedintele nu este singurul responsabil pentru întreaga activitate a unei filiale deoarece orice act de conducere nu poate fi realizat corect decat daca este facut in echipa. Fiecare scriitor în felul său trebuie să participe la viaţa cetăţii, să se implice în activitatea de promovare nu doar a operei sale, ci a întregii bresle căreia îi aparţine. In ce ma priveste, intotdeauna, cand am participat la un eveniment, fie ca a fost in mediul universitar, preuniversitar sau în mass media, am promovat literatura romana, ultimele aparitii editoriale, pe scriitorii nostri. Ţin să mulţumesc pe această cale colegelor Amelia Stănescu şi Iulia Pană care prin proiectul lor independent „Mecanici Poetice”, organizat lunar în clubul Doors, au adus poezia în mijlocul tinerilor îmbinând literatura cu muzica, cu filmul sau teatrul. Am avut astfel ocazia, participând la astfel de evenimente, să-i promovăm pe scriitorii filialei noastre cum ar fi Jean-Lorin Sterian sau Ştefan Caraman cu ale sale Scrisori catre Rita, ca şi scriitori din alte filiale ca Bogdan Ghiu şi Anca Mizumschi si multi, foarte multi tineri poeti din tara. Mulţumesc şi presei scrise din oraşul Constanţa, ziarelor Telegraf, Cuget Liber, Adevărul, Ziua de Constanţa şi altele, posturilor de radio şi televiziune care au promovat corect şi echidistant literatura din acest spaţiu, au invitat scriitorii la interviuri sau la discuţii colocviale şi nu au încercat să speculeze în niciun fel de situaţie din interiorul filialei. Au fost chiar doua momente in care atitudinea presei m-a impresionat: Primul a fost acela in care in Adevarul de duminica a aparut un articol cu un titlu rasunator, „Literatura care iti intoarce stomacul pe dos…”, si in care erau vizate si persoane din Filialanoastra. Ma asteptam ca in zilele urmatoare presa constanteana sa se inflameze, sa incerce sa faca speculatii, sa ia declaratii… Si totusi nimic din toate acestea nu s-a intamplat! Mai carcotasi au fost cativa colegi din filiala care incercau sa dea vina tot pe presedinte, afirmand cu usoara satisfactie ca acel articol ar fi fost indreptat sa distruga filiala! Convingerea mea este ca acel articol a fost indreptat catre peroanele mentionate si ca el demonstreaza ca daca in arta plastica un pictor se apuca de pictat dupa ce face si ceva scoala, in literatura este nevoie sa te apuci de scris, la fel, dupa ce cunosti foarte, dar foarte bine limba romana. Si ca esta o mare lipsa a editurilor care din considerente economice nu mai au corectura, nici lector de carte; uneori, in astfel de cazuri, literatura se transforma in maculatura. Al doilea moment a fost acela in care au aparut candidaturile pentru Presedintele USR. Prima, postata pe site la cateva ore de la primire, a fost a dlui Manolescu. In ce ma priveste, remarcasem ca mi se luase „coronita” oferita printr-o diploma doar cateva luni inainte, dar am postat comunicatul asa cum era! Am fost sunata a doua zi de toata presa si intrebata cum comentez, daca vreau sa spun ceva pentru ca ei stiau ca au fost multe lucruri bune si frumoase care s-au intamplat si aici. Am comunicat ca nu vreau sa comentez si că le multumesc – si lucrurile asa au ramas. Dar am apreciat ca presa poate fi alaturi de noi atunci cand simte ca avem dreptate sau, ma rog, o dreptate a noastra, dar care nu trebuie ignorata. Desigur, mi s-ar putea reprosa si faptul ca sunt implicata si in alte multe activitati ca prodecan al Facultatii de litere, ca vicepresedinte al Aliantei Franceze. Consider ca aceste functii de conducere, pe care le aveam si in momentul alegerii, nu m-au impiedicat in desfasurarea activitatii mele de presedinte, ci dimpotriva, mi-au dat posibilitatea ca literatura din acest spatiu sa fie cunoscuta mai bine si de catre studenti si de catre mediul francofon. Iar parteneriatul cu Universitatea sau cu Alianta Franceza nu a fost formal, doar pe hartie, ci real, ca o consecinta a unei colaborari firesti, de fiecare zi. Si domnul Presedinte Nicole Manolescu are si alte atributii si nu cred ca acestea l-au impiedicat in bunul management si in activitatea Uniunii Scriitorilor. Ca Preşedinte, cred că am reuşit ce mi-am propus de la început, să înlătur vrajba şi orgoliile literare şi să creez o atmosferă de respect şi de o anume eleganţă în comportamentul fiecăruia dintre noi si sa duc un indemn spre lectura in salile si amfiteatrele universitatii. Ana Blandiana spunea intr-un interviu pe care il publicam in revista Tomis in 1989 ca o carte iti apartine, ca scriitor, doar atâta timp cât o scrii. Avea perfecta dreptate. Sunt convinsă însă că acea carte, dupa ce nu mai aparţine autorului, aparţine şi comunităţii scriitorilor care au datoria să-şi promoveze, pe cât posibil, colegii într-ale scrisului. Si asta am facut si eu. Putine chiar foarte putine au fost locurile in care m-am intalnit singura cu cititorii. I-am avut alaturi de mine si i-am prezentat de la cei tineri si inca debutanti ca Yigru Zeltin si Mădălin Roşioru, Iulia Pană şi Amelia Stănescu, la cei din alte generaţii ca Florin Şlapac sau ca regretatul Arthur Porumboiu. Suntem o breaslă în care majoritatea dintre noi avem şi alte profesii, şi de aceea e firesc ca întâlnirile noastre să fie un moment real de colaborare, de respect, de înţelegere si bun simţ.

Mulţumesc Comitetului Filialei, dar şi altor membri, din afara Comitetului, precum Mădălin Roşioru, administratorul benevol al site-ului Filialei, dar şi Amelia Stănescu şi Iulia Pană, pentru organizarea unor evenimente independente, concepute şi derulate din propria lor iniţiativă, al căror real prestigiu s-a reflectat însă şi asupra Filialei din care fac parte. Ele reprezintă un exemplu lăudabil de iniţiativă personală care-mi întăreşte convingerea că scriitorul nu trebuie să aştepte totul de la Filiala din care face parte, de la Comitetul sau de la Preşedintele acestuia, ci dimpotrivă, are obligaţia de a-şi urma menirea, scriind şi promovându-şi opera prin mijloace adaptate vremurilor noastre, găsind eventual în Filială un releu, o cutie de rezonanţă a activităţii lor scriitoriceşti, dar nu o suplinire a acesteia; un scriitor care ar dori să-şi promoveze activitatea poate găsi oricând în Filială un sprijin, dar inspiraţia care îi călăuzeşte mâna care scrie îi aparţine lui, şi numai lui.

Anul acesta am decis să nu mai candidez. Doresc să predau ştafeta generaţiei mai tinere, care m-a sprijinit şi căreia îi acord toată încrederea mea. O susţin pe Amelia Stănescu, îi apreciez programul de candidatură şi îi admir energia exemplară, calităţile organizatorice şi capacitatea de a readuce scriitorul în atenţia cetăţii; sunt atribute de care Filiala are nevoie, în momentul de faţă, mai mult decât oricând. Ne place sau nu, vremurile se schimbă, rolul scriitorului în spaţiul public se redefineşte în permanenţă. Pe scurt, ne adaptăm sau dispărem, fie ca vizibilitate publică, fie ca instituţie: Amelia Stănescu şi generaţia ei reprezintă, în opinia mea, o soluţie a viitorului…

Lasă un comentariu!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Anda dapat menggunakan tag HTML ini:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at Gravatar.


+ 5 = 9