Acasă » Anastasia Dumitru

Anastasia Dumitru

Anastasia Dumitru (n. 21 mai 1973) scrie poezie, critică literară, eseistică şi publicistică. A debutat în revista Florile dalbe, 6 iulie 1990, nr. 53-54 (2980-2981) cu poezia Veşnic datori. A absolvit cursurile Facultăţii de Litere la Universitatea ,,Ovidius” din Constanţa (1995), masterul (1996), obţine titlul de doctor în filologie (2011). Este profesor titular la Catedra de Limba şi Literatura Română la Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” Constanţa, din 1995; membru al: Uniunii Scriitorilor din România din 2016; al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România din 2014; membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice, Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România, Asociaţiei Carmina Balcanica; Asociaţiei Generale a Învăţătorilor; membru în colegiul de redacţie al revistei interdisciplinare şi cross-culturale de ştiinţe, editate în engleză, BSU JOURNAL, de la Universitatea Elsevier din Egypt (BSU International Journal of Humanities and Social Sciences), din 2015; președintele Asociaţiei Centrul Regional de Formare, Consiliere şi Mediere în Managementul Schimbării (2012-2014); profesor metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa (2005-2013); membru în Consiliul Consultativ al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Proiecte Europene (2012-2014); membru în Consiliul Consultativ al ISJ (2013-2016); a coordonat cercurile literare Muguri, Energii latente (2004-2012) la Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” Constanţa; a coordonat mai multe antologii literare şi cărţi ale conferinţelor naţionale (ale proiectelor educaţionale), unele aprobate de Ministerul Educației Naţionale (Interdisciplinaritate. Literatura şi alte arte, avizat de MECTS); coordonatorul conferințelor naționale: Literatura confesivă – probă a căutării de sine, august 2012, Constanța, invitat Bujor Nedelcovici; Spiru Haret – repere fundamentale (noiembrie 2012, în colaborare cu Olga Duțu) etc.; este prezentă în multe antologii literare şi în volume ale conferinţelor.

 

Activitate publicistică: este director fondator, redactor-şef al revistei de artă şi cultură InterArtes, din 2012 şi al revistei şcolare Ecoteam: aventura cunoaşterii; redactor literar, colaborator la revistele de cultură sau de specialitate: Agora, Albatros, Ex Ponto, Tomisul ortodox, Emel (Ideal), Şcoala constănţeană, Dor de dor, Oglinda literară, Viaţa de pretutindeni, Monitor cultural, Romanian Routs (Origini), Dreptul la demnitate, Amurg sentimental, Tribuna învăţământului, Luceafărul de dimineaţă, România literară, Noul literator, Convorbiri literare, Cronica, Scriptor, Nord literar, Poesis, Renaşterea culturală, Contrafort, Sud-Est Cultural, Mesager bucovinean, Agero, Destine literare, Vatra etc.

 

    Coordonatorul antologiilor:

  1. 1.      Înmuguriri. Micropoeme traduse în engleză şi în franceză, referinţe critice de prof. univ. dr. Olga Duţu, Editura Punct Ochit, Constanţa,  2009.
  2. 2.      Poezia mugurilor/ La poésie des bourgeons, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.
  3. 3.      Existenţa în mister, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011.
  4. 4.      Anotimpuri/ Seasons, postfaţă Marius Chelaru, InterArtes Press, Constanța, 2012.
  5. 5.      Haiku Solidarity Book, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012 (în colaborare cu Aura Văceanu).
  6. 6.      Literatura confesivă – probă a căutării de sine (în colaborare cu Bujor Nedelcovici), prefaţă de Bujor Nedelcovici, InterArtes Press, Constanța, 2012.
  7. 7.      Spiru Haret – repere fundamentale (în colaborare cu Olga Duțu), InterArtes Press, Constanța, 2012.

 

          Premii (selectiv)

  • Premiul II, la concursul naţional Limba română este patria mea, organizat de Guvernul României, august 2013, ediţia I, secţiunea eseu;
  • Diploma pentru cartea Metamorfozele cuvântului, oferită de Academia Dacoromână, 2017;
  • Premiul I pentru eseul Mitologemul copilului divin, susţinut la secţiunea Concursului Naţional În Lumea lui Făt-Frumos, inclus în Calendarul Activităţilor Educative Regionale 2017;
  • Certificate de apreciere acordat de Societatea de Haiku şi de revista Ex Ponto pentru fondarea revistei InterArtes, 2016, 2017;
  • Trofeul Concursului naţional de creaţie literară ,,Fascinaţia mării”, ediţia IV, octombrie 2016, eseu; concurs iniţiat de Cenaclul literar ,,Mihail Sadoveanu”;
  • Premiul I la concursul naţional ,,Eminescu -  Beethovenul graiului românesc”, înscris în CAER, 2015, judeţul Hunedoara, Liceul Tehnologic Lupeni, lucrarea: ,,Religiozitatea” eminesciană;
  • Premiul III la concursul naţional de creaţie literară ,,Fascinaţia mării”, ediţia II, septembrie 2014, componenţa juriului alături de membrii Uniunii Scriitorilor din România; critică literară;
  • Menţiune la Concursul Internaţional de poezie şi proză pentru romanii din întreaga lume, STARPRESS 2014, ediţia a IV-a;
  • Diplomă de excelenţă, la concursul Descoperă monumentele româneşti, concurs înscris în CAEN, aprobat de MECS, judeţul Neamţ (Pipirig şi Petru Voda), eseu, 2015;
  • Diploma de Excelenţă oferită de ISJ Iaşi pentru participarea la concursul naţional de creaţie literară Naşterea Domnului – Renaşterea bucuriei, februarie 2014, eseu;
  • Premiul I la concursul de creaţie ,,101 zile de cultură la Costineşti”, 2011, iniţiat de Cenaclul literar ,,Mihail Sadoveanu” de la Cercul Militar Constanţa, eseu;
  • Premiul I, pentru cartea de autor Interculturalitate şi interdisciplinaritate în educaţie (coautor, Aura Văceanu), cu un cuvânt-înainte de conf. univ. dr. Virgil Frunză, Ed. Universitară, Bucureşti, 2010 la Simpozionul Internaţional, Comunicarea altfel, Communicating Didderently, Timiş, 2010;
  • premiul III pentru cartea de autor, Hai la drum cu Moş Crăciun la Concursul Internaţional ,,Visul unei nopţi de iarnă”, Bistriţa-Năsăud, 2008, la secţiunea poezie;
  • premiul I la concursul naţional Dor de dor, Cluj, 2008, la secţiunea poezie;
  • premiul revistei Porto Franco, la concursul naţional de poezie şi interpretare critică a operei eminesciene Porni Luceafărul…, ediţia a XXVI-a Botoşani, 15 iunie 2007;
  • premiul II, la concursul naţional Vara visurilor mele, Bucureşti, 2007, poezie;
  • premiul special la concursul literar Să ne aminTIM gustul lecturii, iniţiat de Biblioteca Judeţeană ,,M. Eminescu” Botoşani, IŞJ Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional Botoşani, Fundaţia ,,Ştefan Luchian” şi Editura TIM Reşiţa, 2007, eseu;
  • premiul II, la concursul naţional Vara visurilor mele, Bucureşti, 2006, secţiunea eseu;
  • premiul III, la concursul naţional ,,V. Voiculescu”, ediţia a XVI-a, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Naţional, Buzău, 2006, secţiunea eseu;
  • menţiune la concursul naţional ,,V. Voiculescu”, secţiunea poezie, Bucureşti, 1997;
  • Diploma de Excelenţă oferită de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brăila) pentru coordonarea Cercului Literar Muguri şi rezultate deosebite obţinute de elevii cercului la concursurile naţionale de literatură, 2007.

 

   Este autor al 24 de cărţi (7 volume de poezie, 8 cărţi de critică literară, 9 volume didactice):

  1. 1.      Fiţi isteţi: citiţi, coloraţi, socotiţi! Editura Nelinişti Metafizice, Constanţa, 2006.
  2. 2.      Hai la drum cu Moş Crăciun! Editura Europolis, Constanţa,  2006.
  3. 3.      Cântecul lirei/ Song of the Lyre/ La chanson de la lyre, referinţe critice de prof. univ. dr. Olga Duţu, Editura Europolis, Constanţa, 2009.
  4. 4.      Pledoaria pentru valori. Revenirea în fire. Eseuri critice, referinţe critice de prof. univ. dr. Paul Dugneanu, Ovidius University Press, Constanţa, 2009.
  5. 5.      Energii latente/ Latent Energies (ediţie bilingvă româno-engleză/ Romanian English Bilingual Edition), referinţe critice de conf. univ. dr. Marina Cap-Bun, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010.
  6. 6.      Interculturalitate şi interdisciplinaritate în educaţie (co-autor Aura Văceanu), cu un cuvânt-înainte de conf. univ. dr. Virgil Frunză, Ed. Universitară, Bucureşti, 2010.
  7. 7.      Meserii pentru copii, Editura Punct Ochit, Constanţa,  2010.
  8. 8.      În cuvânt, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010, referinţe critice de prof. univ. dr. Paul Dugneanu.
  9. 9.      Limba şi literatura română. Ghid de pregătire pentru clasa a VI-a, Editura Universitară, Bucureşti, 2010, referent ştiinţific şi coperta a IV-a de prof. univ. dr. Olga Duţu.
  10. 10.  Pelerin spre stele, Editura Europolis, Constanţa, 2010 (audiobook înregistrat în studioul Radio Constanţa).
  11. 11.  English through Games. Look! My Best Book! Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010, referent ştiinţific şi coperta a IV-a, conf. univ. dr. Diana Hornoiu.
  12. 12.  Fascinaţia literaturii fantastice, prefaţa de prof. univ. dr. Vasile Spiridon, referinţe critice de prof. univ. dr. Paul Dugneanu şi Vasile Spiridon, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.
  13. 13.  Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu, prefaţa de prof. univ. dr. Paul Dugneanu, referinţe critice de prof. univ. dr. Vasile Spiridon, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.
  14. 14.  Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a, referent ştiinţific şi coperta a IV-a de prof. univ. dr. Olga Duţu, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.
  15. 15.  Ghid pentru lectură şi scriere creativă, referent ştiinţific şi coperta a IV-a de prof. univ. dr. Paul Dugneanu, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.
  16. 16.  Limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a, InterArtes Press, Constanța, 2012.
  17. 17.  În căutarea sensului, eseuri critice, prefaţa de conf. univ. dr. Marina Cap-Bun, Editura Vif, Constanța, 2013.
  18. 18.  Limba şi literatura română pentru clasa a V-a, ghid de studiu, referent ştiinţific şi coperta a IV-a de prof. univ. dr. Olga Duţu, Editura Hofmann, 2013.
  19. 19.  Ghid de pregătire pentru evaluarea naţională. Limbă şi comunicare, Editura Hofmann, 2014.
  20. 20.  Bujor Nedelcovici. Conştiinţa de scriitor, prefaţă de Alex. Ştefănescu, Editura All, Bucureşti, 2015.
  21. 21.  Viaţa şi acatistul Sfintei Muceniţe Anastasia, Editura Vif, Constanța, 2015.
  22. 22.  Metamorfozele cuvântului. Încercări de pro(gnoză) literară. De la homo demens la homo metaphisicus, prefaţă de Gheorghe Glodeanu, Editura Eikon, Bucureşti, 2016.
  23. 23.  Calea luminii. Interculturalitate şi management educaţional, prefaţă de Marius Chelaru, Editura  Sympoesium, Iaşi, 2017.
  24. 24.  Vocaţia mărturisirii, 1, Lumina dintre gratii, prefaţă de Ilie Popa, postfaţă de Enache Tuşa, Editura Fundaţiei Memoria, Bucureşti, 2017.

 

         Referinţe critice (selectiv):

  • ,,Autoarea Anastasia Dumitru cultivă o poezie filosofică, dominată de frământările şi întrebările caracteristice vârstei jocului de cuvinte abstracte până la esenţe.” (Liviu Zanfirescu, prefaţa antologiei câştigătorilor concursului de creaţie literară Vara visurilor mele, Bucureşti, 2007).
  • ,,În jocul cu iubirea şi cu răbdarea lui Dumnezeu, ca un copil însetat de nou şi pentru tot ce este dincolo, stă neclintită, aşteptând zorii dimineţii când se aud mugurii plesnind de rod vrea să plece spre alte zări/ să măture răul/ şi să distrugă minciuna află atunci legenda Marelui Lup Alb; puterea vulcanului/ şi sufletul tornadei (…) aripile de plâns greoi ascultă la tulpina unui copac cum trece seva, armonizându-se cu natura. Primind pecetea/ taină a vieţii/ şi-a eternităţii, inspiră aerul proaspăt al dimineţii care-i şopteşte doar sieşi: durerea sfârşitului este un nou început iar agonia metamorfozei/ este metastaza (…) sufletului/ ce-se-ncovoaie (Paradox). Astăzi, totul doare, spune poeta Anastasia Dumitru; de aceea aşteaptă de pretutindeni/ semne. Se oglindeşte în trecut, având în faţă imaginea mamei ce brusc/ a îmbătrânit. (Ion Machidon, Lohanul, nr. 3, aprilie 2008, p. 20-21).
  • ,,Varietatea temelor abordate, (…) forţa de sugestie a imaginilor dezvăluie o mare sensibilitate şi profunzime, rafinate de cultura sa umanistă”. (Olga Duţu, recenzia cărţii Cântecul lirei, în Emel/ Ideal, octombrie 2010).
  • ,,Stilul Anastasiei Dumitru se caracterizează prin eleganţă şi simplitate. Simţim în această carte un Orfeu feminin cu trăiri lirice profunde, dimensiuni care-i asigură setea de împlinire.” (Aurica Văceanu, Albatros, nr. 12/13, 2009).
  • ,,Sunt valorificate motive lirice referitoare la vegetaţie, universul animalier, ars poetica, mitologia greacă, zădărnicie, trecerea timpului, mitologia românească, dar şi condiţia poetului. Motivul ciocârliei înseamnă graţie, orfism, neatingere, frumuseţe absolută în toată splendoarea ei. Mai multe micropoeme au ca punct de plecare miturile: mitul lui Narcis, mitul labirintului, mitul androginului, mitul cristic. Tema romantică a zădărniciei reliefează trecerea necruţătoare a timpului. Eul liric schiţează o artă poetică raportându-se la întregul univers, la suferinţa lumii pe care încearcă să o transfigureze.” (George Bădărău, recenzia cărţii Cântecul lirei, în Noua literatură românească, Iaşi, februarie 2010).
  • ,,Poeziile din volumul Energii latente sunt rodul neliniştilor existenţiale, care îl apleacă pe om atât spre sine însuşi, spre microcosmos, pentru a se cunoaşte, cât şi asupra misterelor din Marele Tot. Poetul este asemeni gânditorului, iar dorinţa de a (se)cunoaşte şi limitarea fiinţei umane, regretul de a întâlni cenzura transcendentă, impusă de Marele Anonim, după cum afirma L. Blaga, naşte tensiunea lirică. Autoarea speră să găsească răspunsuri, speră să se reaşeze valorile pentru a întrezări calea de a ieşi din labirintul întrebărilor existenţiale. În societatea contemporană Ithaca rămâne încă departe, de aceea scriitoarea este într-o continuă luptă cu timpul, cu sine, cu limita şi are încredere în energiile latente, în binefacerile cuvântului la răscrucea de timpuri, prin hăţişuri de neturi.” (Marina Cap-Bun, coperta cărţii Energii latente/Latent Energies, Constanţa, 2010).
  • ,,Cartea de poezie sem­nată de Anastasia Dumitru şi intitulată Energii latente, este, într-o lume a tuturor derivelor postmoderniste, una de atitudine culturală stenică, pozitivă şi constructivă. Poeta, formată la şcoala poeziei de factură Zen, unde şi-a ascuţit spiritul de observaţie a naturii şi a trăirilor implicate angajant în faţa acesteia, precum şi esenţializarea rostirii şi frazării poetice, se revoltă împotriva celor ce îşi distrug programatic reperele spirituale consacrate şi profeţesc împărăţia haosului şi a apocalipsei, târând şi împingând totul în derizoriu. Lauda valorilor româneşti şi universale perene constituie unul din firele directoare ale discursului poetic al Anastasiei Dumitru… Autoarea nu oboseşte să se uimească în faţa miracolelor firii şi să slăvească neprecupeţit scânteia divină care sălăşluieşte în tot ceea ce înconjoară şi-i dă lumii un sens şi-o perpetuă speranţă fie ea şi pâlpâitoare.” (Ioan Grunz, Ex Ponto, nr 2 (27), anul VIII, aprilie-iunie 2010, p. 176-178).
  • ,,Dorinţa absolută a fiinţei poetice, exprimată în prezentul volum este speranţa ieşirii din haos, din labirintul cotidian prin recurgerea la sacru… Poate că nu înţelegem totul din profunzimea versului filosofic al Anastasiei Dumitru, mesajul fiind criptic, tocmai de aceea, necesită o lectură atentă şi competentă. Citirea cărţii Energii latente/ Latent Energies ne îndeamnă să păstrăm lumina încrederii în această societate desacralizată, să conştientizăm necesitatea creaţiei, a orfismului şi valoarea energiilor latente”. (Ecaterina Alexandru, Şcoala constănţeană, aprilie 2011)
  • ,,Aşteptările poetei sunt legate de cuvânt, de semn, de vers. Ca şi în volumul ,,Noduri şi semne”, de Nichita Stănescu şi confesiunea Anastasiei Dumitru se organizează tot în jurul cuvântului, al semnului, dar desigur, într-un registru original, textualizat. Noe, mitul potopului, lacrima, ploaia, roua, adică apa, reprezintă motive literare în poezia Anastasiei Dumitru. Imaginile poetice sunt în deplină concordanţă cu supleţea exprimării artistice şi, mai ales, cu o erudiţie remarcabilă. Autoarea, conştientizând forţa cuvântului, se alătură noului val al poeziei româneşti”. (Mioara Niculescu, Agora, septembrie 2010).
  • ,,Poemele volumului În cuvânt, după lectură, se cer trecute prin filtrul sensibilităţii noastre. Ele dovedesc maturizarea artistică a unei poete prinse între valuri de istorie, de răzvrătire, de speranţe, de bucurii şi mai ales de marile tristeţi… Este tristeţea adâncă a superiorităţii neînţelese şi a neputinţei de a schimba lumea. Este profunzime, dureroasă sinceritate, credinţă, aşteptare, coordonate ale unei creaţii ce musteşte de lectură, sete de cunoaştere, sete de înşine, de poezie adevărată. Aş dori însă s-o cunoaşteţi pe d-na profesoară Anastasia Dumitru la catedră. Eu am asistat la o activitate didactică susţinută de această modestă, dar valoroasă profesoară de limba şi literatura română în cadrul Liceului constănţean ,,Lucian Blaga.” Urmărind stăpânirea de sine, puterea de a conduce dialogul, priceperea de a antrena colectivul de elevi, profunzimea cunoştinţelor de specialitate şi de metodică, temeinicia şi siguranţa, suprapuse cu o dăruire nativă cultivată cu ani de studiu şi nopţi aplecate asupra cărţilor, am spus: Ce copii norocoşi! Cu o asemenea dăscăliţă, poetă, eseistă, tradiţionalistă şi modernistă, e imposibil să nu devii scriitorul generaţiei viitoare! Anastasia Dumitru este o valoare a culturii româneşti – aici şi în Basarabia – de fapt, ea uneşte într-o singură valoare culturală cele două teritorii, temporar despărţite. (Güner Akmolla, în cartea Interculturalitate şi interdisciplinaritate în educaţie, 2010, p. 294 şi în revista Emel/ Ideal, 2011).
  • ,,Volumul Anastasiei Dumitru, Pledoaria pentru valori. Revenirea în fire, cuprinzând o selecţie de eseuri şi articole critice, este structurat pe o idee de actualitate, aceea a unităţii în diversitate sau a identităţii naţionale în universalitate. Într-un stil pasional, dar şi cu observaţii critice pertinente, autoarea pledează pentru dialogul deschis, fără complexe de inferioritate, al valorilor culturale româneşti cu cele europene. Un demers critic ce va interesa lectorul şi-l va incita la reflecţie asupra importanţei păstrării şi afirmării identitare culturale româneşti în contextul necesarei integrări europene.” (Paul Dugneanu, coperta cărţii Pledoaria pentru valori. Revenirea în fire. Eseuri critice, Constanţa, Ovidius University Press, 2009).
  • ,,Ca orice om de cultură, autoarea a schiţat o pledoarie pentru valori, mizând pe o revenire în fire prin care înţelege revenirea la viaţa spirituală. (…) Acestea sunt doar o parte din studiile şi articolele publicate în diferite reviste de Anastasia Dumitru, care se impune prin limbajul specializat, îndrăzneală şi echilibru în disocierile sale”. (George Bădărău, Ex Ponto, nr. 3 (28), anul VIII, 2010, p. 150).
  • ,,În volumul Pledoarie pentru valori. Revenirea în fire, care cuprinde eseuri critice, precum şi articole, sunt identificate nenumărate probleme ce apar în învăţământ şi trage un semnal de alarmă asupra calităţii educaţiei, precum şi despre necesitatea unei reforme bine gândite. Arată, pe de o parte migraţia de creiere şi, pe de altă parte, abandonul şcolar, referindu-se la riscul promovării non-valorilor”. (Marilena Toxin, Răsunetul, 11-12 iunie, anul XXIII, nr.  5730, p. 7).
  • ,,Volumul de versuri În cuvânt, semnat de Anastasia Dumitru, impresionează prin tematica poeziilor în care se resimte un fior filosofic şi metafizic.” (Mirela Stângă, Telegraf, 19 mai 2010).
  • ,,În peisajul editorial tomitan a apărut un volum extrem de util şi educativ pentru cei mai mici dintre cititori: Meserii pentru copii. ABC-ul meseriilor, semnat de Anastasia Dumitru. Cartea reuneşte în cele 60 de pagini o mulţime de poezii, cântece pe portativ, desene şi rebusuri care pun în valoare universul atât de captivant al profesiilor, oferind calea către un răspuns la arhicunoscuta întrebare: „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” Acesta este cel de-al treilea volum pe care prof. Anastasia Dumitru îl dedică micilor cititori, adresându-le, totodată, îndemnul: Fiţi isteţi: citiţi, cântaţi, coloraţi! Astfel învăţaţi! Citind, veţi descoperi frumuseţea universului meseriilor”. (Mirela Stângă, Telegraf, 26 august 2010).
  • ,,Cartea Interculturalitate şi interdisciplinaritate în educaţie (Editura Universitară, Bucureşti, 2010), scrisă de Anastasia Dumitru şi Aura Văceanu, are un demers corect, riguros, motivant, încât recomandăm cu căldură lucrarea, reprezentând o contribuţie certă la flexibilizarea conţinuturilor învăţământului prin utilizarea interculturalităţii şi interdisciplinarităţii.” (Virgil Frunză, coperta cărţii).
  • „Autoarele analizează raportul între interculturalitate şi interdisciplinaritate în educaţie, pornind de la unele neajunsuri, disfuncţionalităţi şi blocaje ale învăţământu-lui românesc actual, generate de seria de reforme educaţionale cu multe incoerenţe şi ambiguităţi, ameliorarea sistemului fiind posibilă prin flexibilizarea conţinuturilor învăţământului. Interculturalitatea şi interdisciplinaritatea, prin specificul şi avantajele lor, pot contribui la descongestionarea conţinuturilor, la mărirea gradului de atractivitate pentru elevi, deoarece vor fi mai motivaţionale şi mai uşor de transpus în practică.” (Olga Duţu, Cuget liber, 6 mai 2010).
  • ,,Anastasia Dumitru, de mică învăţată să nu strige-n pustiul basarabean, ia premii pentru poezie, eseu, cărţi… Pledează pentru valori, trăieşte în cuvânt poezia marilor Eminescu, Voiculescu, Vieru, Blaga. Este adepta metodelor moderne de învăţământ şi a reformelor mereu noi în învăţământ. Un vers: „Tot mai caut drumul să mă întorc la mine!”. O rugăciune: „Nu mă lăsa, Doamne, între spini!”. Şi o credinţă: „Eu m-am născut să te citesc pe tine: Eminescu!” (Florin Grigoriu, în Medalioane. Critică literară, Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010, p. 64-65).
  • ,,Anastasia Dumitru pledează pentru valori, trăieşte în cuvânt poezia marilor Eminescu, Voiculescu, Vieru, Blaga. Este adepta metodelor moderne de învăţământ. Un vers: ,,Tot mai caut drumul să mă întorc la mine!”, o rugăciune: ,,Nu mă lăsa, Doamne, între spini!”. Şi o credinţă: ,,Eu m-am născut să te citesc pe tine: Eminescu!” (Florin Grigoriu, Revista română de versuri şi proză, nr. 10-12 (157-159), 2010, p. 5.)
  • ,,Anastasia Dumitru reconturează universul prozei lui Vasile Voiculescu, identificând trei ipostaze integratoare: a) fantasticul de tip mitico-magic (de tip tradiţional, caracteristic duratei lungi); b) fantasticul interior, psihologic, obsesional (de tip modern, ca rezultat al terorii istoriei); c) fantasticul de tip iniţiatic (perceput ca recuperare a sacralităţii în spaţiul profan). O concluzie majoră a cărţii este că Vasile Voiculescu se încadrează tipologiei moderne de scriitori care găsesc în povestirea fantastică o modalitate de a sugera că dimensiunea sacrului, miturile, magicul, arhetipurile şi simbolurile sunt căi de (auto)cunoaştere prin care accedem la semnificaţiile ultime.” (Vasile Spiridon, coperta cărţii Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu, Bucureşti, Editura Universitară, 2011).
  • ,,Masiva carte, ce are la origine o apreciată lucrare de doctorat, a Anastasiei Dumitru propune o lectură nouă a prozei lui Vasile Voiculescu din perspectiva categoriei fantasticului. (…) Ca rezultat al demersului său hermeneutic de tip creativ care a propus puncte de vedere noi şi valide critic, autoarea a argumentat profunzimea, originalitatea şi complexitatea fantasticului voiculescian şi a funcţiilor sale.” (Paul Dugneanu, prefaţa cărţii Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu).
  • ,,În cartea Fascinaţia literaturii fantastice este valorizată semantica fantasticului, din punct de vedere istoric şi sincronic. După ce sunt prezentate detaliat, însă – fapt notabil – cu observaţii critice, multitudinea de concepţii, definiţii şi studii, mai vechi sau mai recente, despre fantastic se ajunge la o definiţie cu conotaţii ontologice şi gnoseologice.” (Paul Dugneanu, coperta cărţii).
    • ,,Anastasia Dumitru, observând dificultatea de a încadra povestirile într-o modalitate sau alta a fantasticului, propune o metodologie şi epistemologie a profunzimilor cu trei subcategorii. A fost necesară o nouă lectură din perspectiva categoriei fantasticului.” (George Bădărău, Dunărea de Jos, anul XI, nr. 127, sept. 2012).
    • ,,Autoarea este bine informată în legătură cu fenomenul fantasticului, scriind şi o teză de doctorat intitulată Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu, unde urmăreşte metamorfozele acestui tip de literatură pe textele voiculesciene. Constatăm că Anastasia Dumitru parcurge o bibliografie vastă care i-a activat spiritul asociativ şi disociativ, că ştie să extragă în urma minuţioaselor analize, elementele esenţiale în legătură cu proteismul unei teme atât de dificile, pusă sub semnul permanentei schimbări.” (Vasile Spiridon, prefaţa cărţii Fascinaţia literaturii fantastice).
    • ,,Cartea Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu este alt fel de a umple cu sens fantasticul voiculescian. Textele alese îndeamnă la meditaţie, la evaziunea într-un timp al permanenţelor… Anastasia Dumitru demonstrează că sacrul se prelungeşte în profan, că eroii se iniţiază în mister şi în magie.” (Delia Pop, Nord literar, anul X, nr. 2 (105), 2012).
    • ,,Volumul, cuprinzând o selecţie de eseuri şi articole, este un liant dintre scriitor și cititor, dorindu-se un demers critic în căutarea sensului. Autoarea își propune o reinterpretare a unor scriitori canonici, deveniți repere sau modelatori, dar și o aducere în vizor a unor autori contemporani, care întrezăresc universul imaginarului. Într-un stil pasional, ce îl va incita pe lector la reflecția asupra importanței căutării sensului, dar şi cu observaţii critice pertinente, autoarea pledează pentru dialogul deschis, dintre clasici și contemporani.” (Bujor Nedelcovici, coperta a patra a cărţii În căutarea sensului, Constanţa, Editura Vif, 2013).
    • ,,Literatura şi critica profesorilor din învăţământul preuniversitar este un fenomen larg răspândit în România, multe dintre vocile provenite din acest mediu devenind valori naţionale şi chiar de prim-rang, de la E. Lovinescu până la contemporanii noştri Constantin Trandafir, Ion Tudor Iovian, Ion Buzaşi (ca să mă opresc doar la aceste nume), alcătuind o pătură numeroasă de merituoşi. Din această categorie face parte şi constănţeanca Anastasia Dumitru, poetă, istoric şi critic literar, autoare de manuale auxiliare pentru elevi, colaboratoare la reviste din ţară şi din spaţiul dobrogean, fondatoare ea însăşi a revistei InterArtes. Găsesc motive suficiente spre a zăbovi asupra lecturilor critice ale doamnei Anastasia Dumitru, pornind chiar de la titlu (În căutarea sensului, Editura Vif, 2013). Într-o vreme când sensul este alungat din arsenalul de concepte postmoderniste, autoarea se încumetă să-l caute, pornind la drum cu o bună pregătire teoretică, având lecturi bogate şi o evidentă capacitate de analiză şi sinteză, ştiind să descopere lucruri noi, mai ales în materie comparatistică. (Theodor Codreanu, Oglinda literară, anul XII, nr. 143, noiembrie 2013).
    • ,,Regăsesc însuşiri excepţionale ale cititorului profesionist într-un grupaj de cărţi prezentate şi comentate cu fidelitate exemplară de Anastasia Dumitru în Dacia literara, martie-aprilie 2014.” (Constantin Stănescu, Cultura literară,Revista Fundaţiei Culturale române, nr. 465 din 17 aprilie 2014).
      • ,,Profilul intelectual al Anastasiei Dumitru trădează curiozitate şi foame de lectură. Găsim o siguranţă în a se exprima, dincolo de o bibliografie stufoasă, de a elucida, din perspectivă temporală, unele tendinţe critice actuale… Acestea sunt interpretări personale prin prisma unor recente lucrări de critică şi repoziţionare bibliografică în cadrul culturii române creând astfel redimensionări în spaţiul universal. Remarc personalitatea, cultura, seriozitatea şi talentul eseistic al tinerei scriitoare şi cercetătoare în domeniul literaturii.” (Alexandra Flora Munteanu, Lecturi inedite, cap. Despre scriitoarea Anastasia Dumitru, Constanţa, Editura Vif, 2015).
      • ,,Anastasia Dumitru semnează o bine documentată cercetare monografică sub genericul Bujor Nedelcovici – conştiinţa de scriitor (Editura All, 2015, cu o prefaţă a criticului literar Alex. Ştefănescu). O lucrare bine-venită, îmi vine să exclam imediat. Astfel de lucrări sunt rare, mai ales dacă este vorba de scriitori contemporani; manualele şcolare încă nu i-au malaxat în pasta incoloră şi inodoră care se numeşte istoria literaturii române. Anastasia Dumitru, doctor în filologie şi autoarea a mai multor volume – 18 la număr, de toate felurile, de la critică literară la eseu şi poezie – apărute la edituri din Constanţa, îşi tratează cu maximă seriozitate subiectul: Bujor Nedelcovici, cărţile lui, bibliografia critică, destinul lui ca scriitor desţărat, atitudinea lui civică. Avem o lectură atentă a tuturor cărţilor, dar şi o parcurgere atentă a confesiunilor… O monografie necesară, aşa cum ar fi bine şi util să avem şi altele dedicate scriitorilor din preajma noastră.” (Cristina Manole, Lecturi în Observator cultural, nr. 777, 18 iunie 2015).
      • ,,Cartea este bine structurată, abordând toate coordonatele esențiale legate de reputatul autor și de opera acestuia… Documentarea migăloasă, originalitatea și subtilitatea interpretărilor, complexitatea punctelor de vedere avansate reprezintă calități certe ale demersului realizat de către Anastasia Dumitru… Pentru a-și susține ideile, exegeta trimite frecvent la lucrări teoretice de referință, precum și la cei mai importanți critici literari care au analizat opera romancierului. Investigația textelor este originală și merge în profunzime, iar comparațiile cu operele majore din literatura română și cea universală se dovedesc ingenioase și bine argumentate. Bujor Nedelcovici – conștiința de scriitor este un studiu ce se remarcă prin radiografia atentă a operelor mai puțin cunoscute ale unui romancier român de prim-plan. Este o carte ce vine să demonstreze, odată în plus, vocația de critic literar a Anastasiei Dumitru.” (Gheorghe Glodeanu, O ingenioasă monografie Bujor Nedelcovici, „Mișcarea literară”, Bistrița, septembrie 2015).
      • ,,Prin cartea Bujor Nedelcovici – conștiința de scriitor, volum apărut la Editura All, Anastasia Dumitru înscrie – impresionant număr, mai ales pentru un creator încă tânăr! – al douăzecilea titlu dintr-o activitate literară dedicată poeziei, eseului, criticii literare, dar și editării unei reviste de cultură ce dinamizează spațiul literar constănțean. Criticul Anastasia Dumitru, în finalul acestei cărți competente, subtile și docte, insistă cu altruism tocmai asupra valorii inițiatice a operei celui discutat, apelând la vocația sa de profesor și amintind la sfârșitul fiecărui capitol ce învață sau ce ar trebui să învețe cititorul dintr-un roman comentat. (Marina Cușa, Pe urmele arhetipurilor lui Bujor Nedelcovici, Ex Ponto, nr. 1, 2016, (49).
      • „Preocupată de semnificaţiile ezoterice ale textelor, fascinată de lumea arhetipurilor, autoarea s-a impus, cu predilecţie, prin câteva lucrări remarcabile consacrate prozei fantastice. încotro se îndreaptă omul postmodern? Este doar una din numeroasele întrebări majore pe care le lansează Anastasia Dumitru. Probabil că, sătul de rătăcirile sale labirintice, la un moment dat, acesta va simţi nevoia revenirii sale la esenţe, la rădăcini, întruchipate de misterioasa insulă Itaca. Studiile reunite de către autoare în volumul Metamorfozele cuvântului ne introduc într-o fascinantă lume a ideilor, devenind pretextul unor admirabile pagini de meditaţie. Într-o perioadă în care omul s-a îndepărtat tot mai mult de lumea mirifică a cărţilor, ele reprezintă o reuşită pledoarie pentru valorile spirituale autentice.” (Gheorghe Glodeanu, prefaţa cărţii, Metamorfozele cuvântului).
      • ,,Putem încadra textele din acest volum în câteva „direcţii” – de la ce înseamnă Japonia (cu literatura care are la activ două premii Nobel, dar şi cu accent pe poemul haiku, cultura felul de a fi al japonezilor, un accent pe ideea de „Zen” etc.) în viziunea românilor/ a cititorilor/ elevilor români, cum este percepută/ înţeleasă literatura japoneză la noi, apoi o secţiune mai cuprinzătoare are în vedere proiectele care ţin de Dobrogea, de Societatea de Haiku din Constanţa, fondată de Ion Codrescu nu mult după ce a apărut cea din Bucureşti, ca și revista Albatros şi, de asemenea pe oamenii cei implicaţi în acestea (cu repere din istoria haikuului în Dobrogea, activităţile legate de elevi – haiku în şcoală – creaţii ale elevilor, concursuri pentru elevi cu caracter local/ naţional şi internaţional ş.a. – parte cu caracter de pionierat la noi), dar şi unele proiecte interculturale/ internaţionale  din care amintim doar Interculturalitate româno-japoneză, finalizat şi prin publicarea mai multor antologii de poeme ale elevilor, concretizat, în cifre, dincolo de cărţile rezultate, şi astfel: între 2008-2010 au participat peste 5000 de elevi, 484 de cadre didactice ş.a. Autoarea crede că „poezia este firul Ariadnei în labirintul cotidian al hiperrobotizării”. (Marius Chelaru, prefaţa cărţii Calea luminii).
      • ,,Poetica orientală este o modă tot mai îmbrățișată de creatorii din celelalte spații geografice, România nefiind o excepție, dimpotrivă un loc al diverselor și numeroaselor manifestări de gen. Anastasia Dumitru, specialist pe aceste tărâmuri, vine să-i ajute direct pe practicanții poeziei tradiționale japoneze, făcând disocierile cele mai necesare cu privire la raportul Est-Vest, prin analiza pertinentă a apropierilor și depărtărilor în civilizație și cultură. Modelul henologic pe care îl analizează autoarea, ca paradigmă de pornire în aventura haiku-ului, luminează elementele strict necesare pătrunderii în crearea de poezie japoneză tradițională, dar și cheile de lectură a acesteia, întrucât arta acestei lumi este una a înțeleptului, a spiritului în căutarea absolutului, motiv pentru care punerea în starea de a face haiku este una mai aparte față de inspirația și stilistica de tip occidental. Tot acest mecanism este studiat și explicat în lucrarea de față, arătând cum poate spiritul european să acceadă la formele și structurile culturii, în general, dintr-o vatră exotică. Cartea mai cuprinde și referințe la mișcările și școlile de haiku de la noi, de perspectivele mișcării aici, de educarea tineretului din timp pentru o lume pe cât de fascinantă, pe atât de exigentă – haiku-ul.” (Liviu Apetroaie, Scriptor, anul III, nr. 11-12 (35-36) noiembrie-decembrie 2017, p. 71).
      • ,,Prin vasta problematică dezbătută şi argumentată ştiinţific, prin implicare şi act educaţional activitatea şi cărţile Anastasiei Dumitru devin un reper important şi demn de utilizat. Este o demonstraţie a avântului tineresc într-un spaţiu de exprimare liber şi garantat.” (Alexandra Flora Munteanu, Despre Calea Luminii, Albatros, vol. XVIII, nr. 29, 2017, Anul XXI, Seria a III-a, p. 123-124).
      • ,,Anastasia Dumitru dă măsura talentului său literar, dar și experiența de cercetător al unui fenomen brutal din istoria societății românești… Cartea demonstrează că secolul XX a redeschis istoria represiunii şi a rezistenţei la represiune, a martiriului și a vocii celor care au îndemnat să nu fie răzbunaţi. Autoarea își asumă un risc imens și este conștientă de acest aspect și motivează acest aspect.” (Enache Tuşa, postfaţa cărţii Vocația mărturisirii, 1. Lumina dintre gratii).
      • ,,Volumul de față, scris de un remarcabil cercetător și critic al regimurilor dictatoriale comuniste și în special al literaturii rezistenței anticomuniste, doamna prof. dr. Anastasia Dumitru, se înscrie perfect în aria de preocupări ale Fundației Memoria și, prin publicarea acestuia, fundația își face o datorie de credință… Volumul surprinde foarte bine fenomenul-experiment petrecut în secolul XX, cel al răului generalizat asupra individului, implementat prin dictatori demonici ca: Lenin, Stalin, Hitler, Mao, Pol-Pot, Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, care au ridicat teroarea și suferința fizică și psihică la o scară apocaliptică. Prin această carte, Anastasia Dumitru dă dovada talentului său literar și demonstrează că este un cercetător profund și cuprinzător al fenomenului concentraționar aplicat de om asupra omului, atât din istoria societății românești, cât și a societăților omenești în general.” (Ilie Popa, prefaţa cărţii Vocația mărturisirii, 1. Lumina dintre gratii).
      • „Cărţile profesoarei şi scriitoarei, eseistei şi jurnalistei Anastasia Dumitru sunt ca o lumină în veacul nostru întunecat de falsuri şi nonvalori. Volumul de faţă impresionează nu numai prin observaţiile critice pertinente, ci şi prin mirajul pe care îl transmite lectura cărţii, incitându-1 pe lector la reflecţia asupra sensurilor şi a metamorfozei cuvântului.” (Nechita Runcan, coperta a patra a cărţii, Metamorfozele cuvântului).