Acasă » Cristiana Eso

Cristiana Eso

 

 

 

 

 

 

Cristiana ESO, poetă, traducătoare, autoare, artistă lirică. Născută la 27 septembrie 1976, la Constanţa, se stabileşte în Franţa în 1991.

Studii:

După un bacalaureat cu profilul real şi 3 ani de studii ştiinţifice Cristiana Eso se reorientează dedicându-se domeniului artistic. Se înscrie la Conservatorul din Nancy, în secţia canto. Concomitent, începe studii de comunicare la universitatea din acelaşi oraş, cu o predilecţie pentru arta spectacolului. Obţine DEUG Médiation Culturelle et Communication, în 2000.

În 2003 este absolventă a Facultăţii de Litere din Nancy, cu licenţa de literatură comparată : „Cent notes pour une solitude d’Alain Bosquet – Noduri şi semne de Nichita Stănescu”. Lucrarea  îşi propune traducerea şi prezentarea lui Nichita Stănescu publicului universitar francez.

Ȋn 2005, părăseşte Lorena şi se instalează în regiunea Limousin, devenind membră a corului operei din Limoges.

 

Apariţii editoriale:

Carte pentru Oma El, (2001), editura Ex Ponto

Ordinea precisă a întâmplării – La Mécanique du hasard (2004) editura Ex Ponto

Înălţarea – L’Assomption (2006), editura Ex Ponto.

Premii:

Obţine Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în poezie (2002), Premiul Ovidius (2003) şi Premiul Editurii Ex ponto (2005).

Activitate literară în România:

Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 2009.

 

Publică poezii în numeroase reviste: Luceafărul, Ateneu, Poesis, Cronica, Poezia, Cronica literară, Metafora, Ex Ponto. Articolele critice sunt semnate de: Arthur Porumboiu, Nicolae Rotund, Ion Roşioru, Mădălin Roşioru, Emilia Dabu, Aurelia Lăpuşan, Magdalena Vlădilă, Emilian Marcu, Virgil Diaconu, Valentin Talpalaru, Grigore Codrescu…

Colaborează cu articole în limba franceză în Le média des francophones à Bucarest – Le Petit journal de Bucarest.

Este invitată la Târgul de carte din Mangalia în 2004, unde cunoaşte numeroşi scriitori români, printre care Ștefania Mincu, autoarea cărţii „Nichita „Stănescu între poesis și poiein”, lucrare esenţială pentru studiul licenţei sale susţinute în Franţa.

Ȋn 2017 participă la Conferinţa internaţională de mitologie şi folclor la Facultatea de limbi şi literaturi străine din Bucureşti. Subiectul ales: „Teatralitatea mitului în operele muzicale Oedipe de George Enescu şi Oedipus Rex de Igor Stravinsky”.

Colocvii literare şi târguri de carte în Franţa

După lansarea cărţii „Ordinea precisă a întâmplării – La Mécanique du hasard” la biblioteca oraşului Longwy (Lorena), participă la târgul de carte „Les ailes du livre” din acelaşi oraş, cu tema dublei culturi. Propune interviuri şi articole critice în Le Républicain Lorrain, L’Est républicain şi Radio Bleu.

Concerte muzicale în Franţa:

Soprana şi-a propus de-a face cunoscut repertoriul românesc de operă și de muzică de cameră, romanţe, colinde. Cântă la opera din Limoges un repertoriu eclectic care include melodii româneşti. Duoul său Alm’Artis (voce, harpă) se produce la festivalul „La Culture au Grand Jour” din Limousin, la ediţiile 2015, 2017, 2018.

Creaţii de spectacole în Franţa:

Recită poezie românească la serata „Grand Ec’Art”, la Théâtre de l’Union din Limoges (2009). În 2014, după o călătorie în România, popune Mediatecii din Limoges materialul necesar pentruSăptămâna românească” pe tema : „Cultură şi Artă Culinară. Programul include: expoziție de artă populară, cărţi, fotografii, concerte, lectură bilingvă.

În colaborare cu Conservatorul din Limoges realizează spectacole muzicale pentru tineret inspirate din patrimoniul cultural românesc : „Cartea românească a celor patru anotimpuri” (2011), „Scaunul fermecat” (2012), „Moi, le jeune Vlad III, dit Dracula” (2016).

Opinii critice:

 

« O poetă de excepţie…Poezie grea de sensuri, profundă, neliniştitoare, interogativă, originală, ea este susţinută în subteran de un fior mistic autentic, situaţie care-o proiectează, în multe texte, în spaţiul metafizic, mărindu-i astfel puterea de iradiere. »

Arthur Porumboiuprefaţa cărţii Carte pentru Oma El, 2001

«  Versurile pe care scrie în română sunt versuri remarcabile prin inteligenţă artistică, prin graţia ideilor, prin folosirea ingenioasă (uneori în stilul lui Nichita Stănescu) a cuvintelor. » Alex. Ștefănescu, România Literară, 2003

« Fără stridenţe, cu o fluenţă a intuiţiei cuvâtului şi continuării metaforei, cu o claritate a expresiei – calitate care se dobândeşte de obicei în timp, poezia Cristiana Eso are prospeţime şi personalitate ». Valentin Tălpănaru – Cronica, 2004

« Există în toate o situaţie confuză, o încercare disperată de a împăca poezia cu starea ei « filozofică », reflexivă în căutarea purificării. Încercările de dislocare a sintaxei, exagerarea unei strategii oximoronice, anumite influenţe ale poeţilor citiţi în timp ca şi efortul de a impune impresia unei atmosfere de mister dau impresia unei stări de febricitate. Ceea ce nu-i puţin pentru un debutant. » Nicolae Rotund, studiu critic studiu critic în volumul „Lecturi şi înţelesuri”, 2002

« Ȋnălţarea-Assomption (Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006) e cea de-a treia carte a tinerei şi extrem de dotate Cristianei Eso, poeta descoperită şi încurajată norocos de exigentul Arthur Porumboiu. Unitară şi bine structurată, cartea Cristianei Eso e, prin ton şi prin mesaj, expresia sărbătorească a aventurii ontologice. […]E una de excepţie în peisajul poetic editorial actual extrem de prolific şi de confuz şi ea se încheie pe aceeaşi notă înaltă şi reconfortantă a încrederii în perenitatea cuvintelor adecvate zidirilor menite să înfrunte efectul coroziv al timpului greu îngăduitor. Nu se specifică nimic despre efectuarea traducerii poemelor în limba lui Baudelaire, de unde ipoteza că ar putea fi vorba de-o auto-traducere. Un lucru e cert şi vizibil de la distanţă: versiunea franceză are un coeficient sporit de precizie şi de acurateţe. Un atu în plus ca un astfel de discurs să impună un nume de rezistenţă în spaţiul liricii francofone şi al cititorilor care adoră încă acest idiom ameninţat tot ma mult de căderea în desuetudine după ce secole în şir şi-a avut perioada lui de glorie culturală şi ideologică. »

Ion Roşioru – « O voce de o mare acurateţe lirică », Revista Luceafărul, 2006

« Poemele din volumele „Ordinea precisă a întâmplării” și „Înălţarea” ale Cristianei Eso dovedesc indiscutabile calități poetice. Ele sunt emoționante, cadențele sunt juste iar imaginile sunt elocvente. »

Jean-Claude Pirotte, scriitor şi poet belgian, « Grand prix de poésie de l’Académie française » et « Goncourt de la poésie »

Jean-Claude Pirotte, écrivain et poète belge,- « Grand prix de poésie de l’Académie française » et « Goncourt de la poésie »

« În „Ordinea precisă a întâmplării” suntem de la început surprinşi de forța tulburătoare a unei contradicții voite. Confidența poetei este afirmată și “se lovește de zidul de apă al amintirii” pentru a-și găsi echilibrul într-o blândețe tactilă care ascunde rana: “mâna iubitului îmi așteaptă mâna “. Din această clipă forța textelor continuă să fie impregnată de metafore, de simbolism, de un du-te-vino între o violență camuflată, stăpânită și o blândețe muzicală necesară vieții. »

Jean-Robert Léonidas, poet şi scriitor din Haiti

« Ordinea precisă a întâmplării » este o “operă de tinerețe” pe care Cristiana Eso a publicat-o în versiune bilingvă română-franceză în 2004. Cu toate acestea, câtă maturitate ! Ce stăpânire a verbului și a efectului poetic, între “eu-l” care ține de explorarea hazardată și liberă și de lumea “care se contopește cu trupul” ! Un întreg bestiar ne conduce la un asalt al cerului și al nopții, al pietrelor și al ploii, toate escortate de alge, de seve, de scoarțe, de rădăcini prin care descoperim”pulsul secret” și plin de febră al pământului. “Mecanica” ce țese deseori textul aparține îngerilor, timpului, jocului de zaruri, celui de a fi sine însuși și nu altcineva? Se înrudește ea oare cu cea a “hazardului obiectiv” îndrăgit de André Breton? Oricum ar fi, Cristiana Eso se dovedește a poseda un “ochi unic”, găsind astfel un echilibru indelebil. »

MarieVirolle, scriitoare, editoare, traducătoare, „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres”.