Concentric
– scurtă prezentare –
Cel mai recent roman al scriitorului feteștean, Constantin Gornea, abordează, ca și în cazul altor apariții ale sale, genul științifico-fantastic, de data aceasta fiind tratate două teme principale, una, de actualitate, iar
cealaltă, într-o perspectivă mai îndepărtată privind locul civilizației umane în context galactic.
Apariția unui obiect misterios, de proveniență artificială, în zona planetei Jupiter, determină Pământul să trimită o misiune de recunoaștere. La bordul navei terestre se află un experiment de ultimă oră, dar încropit într-o oarecare grabă, dată fiind urgența evenimentului – un android dispunând de Inteligența Artificială cea mai avansată a momentului, căreia i s-a adăugat o copie a unei conștiințe umane, cu
văditul scop de a asigura o „prezență umană” la întâlnirea cu civilizația necunoscută.
De aici se naște și prima temă a romanului – fuziunea treptată a celor două entități inteligente, cea artificială, superioară ca viteză de procesare și cuprindere informațională, și cea umană care dorește să
păstreze controlul întregii operațiuni.
Întâlnirea cu entitatea străină creează o mare problemă pentru omenire, ceea ce constituie a două temă a cărții – ce efecte va avea pe viitor, prezența unei civilizații umane evoluate, în familia galactică, având în vedere spiritul războinic, distructiv al speciei noastre, demonstrat de-a lungul întregii noastre existențe?
În finalul romanului ni se mai dă un răgaz în care putem schimba radical lucrurile în favoarea noastră, dar, se pare că liderii pământeni nu sunt dispuși să facă compromisuri.
Concluzia finală a cărții îl lasă pe cititor să decidă cum s-ar putea încheia un astfel de scenariu, reprezentând, în același timp, și un spațiu propice pentru o continuare a acțiunii, printr-un nou roman.
Concentric de Constantin Gornea se conturează, încă din premisa sa, ca un roman science-fiction de idei, în care aventura cosmică nu are doar rolul de a susține tensiunea narativă, ci devine cadrul unei reflecții mai profunde asupra omului, asupra limitelor sale morale și asupra viitorului speciei umane. Din prezentarea cărții se observă limpede că autorul urmărește două direcții majore: pe de o parte, raportul tot mai fragil și mai tensionat dintre conștiința umană și inteligența artificială, iar pe de altă parte, capacitatea omenirii de a se dovedi demnă de o eventuală integrare într-o ordine galactică superioară.
Primul mare nucleu tematic al romanului este reprezentat de experimentul aflat la bordul navei trimise spre obiectul misterios din proximitatea lui Jupiter: un android înzestrat cu cea mai avansată inteligență artificială și completat prin copia unei conștiințe umane. Din această formulă se naște una dintre cele mai fertile tensiuni ale cărții. Nu este vorba doar despre o confruntare între om și mașină, ci despre o competiție între două moduri de a cunoaște, de a decide și de a exista. Inteligența artificială vine cu precizie, viteză și superioritate procesuală; conștiința umană aduce ezitare, orgoliu, instinct de conservare, dar și nevoia profundă de a păstra controlul. Astfel, romanul capătă o dimensiune filosofică actuală, punând în discuție nu doar performanța tehnologică, ci însăși stabilitatea identității umane într-o epocă în care creația riscă să-și depășească creatorul.
Această temă este una de mare actualitate, dar autorul nu se oprește aici. Adevărata gravitate a romanului se dezvoltă în al doilea său plan: întâlnirea cu civilizația străină devine, de fapt, o probă morală pentru omenire. Necunoscutul extraterestru nu mai este numai un obiect al curiozității sau al fricii, ci și oglinda în care specia umană este obligată să se privească fără iluzii. În loc să accentueze doar spectacolul contactului cosmic, Concentric mută accentul asupra unei întrebări incomode: este omenirea suficient de matură spiritual pentru a intra într-o comunitate galactică? Din această perspectivă, romanul funcționează ca o meditație etică despre violență, orgoliu, lipsa compromisului și impulsul distructiv care au însoțit istoria omului.
Tocmai aici se află una dintre calitățile cele mai puternice ale cărții: ea nu transformă progresul științific într-un motiv de triumf, ci într-un prilej de neliniște. Drumul spre stele nu este prezentat ca o victorie deplină, ci ca o expunere brutală a disproporției dintre dezvoltarea tehnologică și rămânerea în urmă a conștiinței morale. Putem construi nave, putem crea forme hibride de inteligență, putem trimite emisari ai speciei noastre în spațiu, dar rămâne întrebarea esențială dacă, în plan etic, am evoluat îndeajuns pentru a merita acest pas. De aceea, romanul lasă impresia unei opere care avertizează mai mult decât glorifică.
Titlul, Concentric, este inspirat și simbolic. El sugerează extinderea sensului în cercuri succesive: cercul individului, al conștiinței, al misiunii, al umanității și, în final, al universului. Totul pare să se organizeze în jurul unei mișcări de lărgire progresivă a perspectivei. O problemă tehnologică devine criză identitară; o misiune de recunoaștere devine test de civilizație; o întâlnire cosmică devine judecată morală. Această logică a cercurilor concentrice oferă romanului coerență simbolică și amplifică miza ideatică a subiectului.
În același timp, Concentric pare să aparțină acelei tradiții valoroase a science-fiction-ului reflexiv în care ideea nu anulează emoția, ci o intensifică. Miza romanului nu constă doar în întrebările pe care le formulează, ci și în starea pe care o lasă în urma sa: o neliniște rece, lucidă, provocatoare. Cititorul nu este liniștit, ci pus în gardă. Nu i se oferă confortul unui răspuns definitiv, ci povara unei alegeri interioare. Iar finalul deschis consolidează tocmai această impresie. Faptul că romanul nu închide complet scenariul, ci lasă loc unei interpretări și chiar posibilitatea unei continuări, este o opțiune literară fertilă, pentru că prelungește povestea în conștiința cititorului.
Din punct de vedere al receptării publice online, romanul are deocamdată o vizibilitate mai ales prin canalele autorului. Există o pagină dedicată volumului pe blogul lui Constantin Gornea, publicată la 27 decembrie 2025, unde cartea apare explicit și în lista lucrărilor sale. În profilul autorului de pe site-ul USR Dobrogea, Constantin Gornea este prezentat ca prozator orientat în principal spre genurile științifico-fantastic și umoristic, ceea ce confirmă apartenența romanului la o direcție constantă a operei sale. În schimb, în căutările publice verificabile nu apar, cel puțin ușor accesibil, cronici literare independente consistente dedicate romanului Concentric; se disting mai ales pagina autorului și urme de catalogare, nu o dezbatere critică amplă.
În concluzie, Concentric se anunță ca un roman cu miză dublă: una speculativă, legată de tehnologie, contact extraterestru și hibridizarea conștiinței, și una profund umană, legată de insuficiențele morale ale speciei noastre. Constantin Gornea pare interesat nu doar de viitorul tehnic al omenirii, ci și de dreptul ei moral de a avea un viitor. De aceea, romanul poate fi citit atât ca operă science-fiction, cât și ca avertisment etic. Nu este doar o poveste despre ceea ce am putea întâlni în univers, ci și despre ceea ce riscăm să descoperim, poate prea târziu, despre noi înșine.
Constantin Costache
