Șerban Codrin, pseudonimul literar al lui Denk Șerban, născut la 10 mai 1945 în municipiul Bucureşti, fiu al inginerului silvic Denk Gheorghe (1914-1984), născut la Hemeiuşi, judeţul Bacău, şi al soţiei Denk Serena (1918-1987), născută Petrovici, din Miclăuşeni, judeţul Iaşi. Mama este nepotă a poetei Otilia Cazimir, iar Șerban Denk a cunoscu-o, copil fiind, pe poeta cu acest nume.
Numele germanic Denk a fost alterat în acte, explicabil sau inexplicabil, sub forma Denc sau Denca/Dencă, în orice caz, o românizare.
Onomastica familiei este frecventă în actuala Austrie, unde provine din Boemia; familia străbunicului patern, Denk Ambrozie, a emigrat în România prin localitatea bucovineană Dorna Candreni din Imperiul Habsburgic în secolul XIX.
Inginer pe Domeniile Coroanei, Ocolul silvic din comuna Borca, judeţul Neamţ, Gheorghe Denk a fost arestat în anul septembrie 1949, împreună cu soţia, eliberată câteva luni mai târziu, şi declarat „duşman al poporului”; aproape întreaga perioadă până în august 1964 a petrecut-o în gulagul dictaturii totalitare.
Denc Șerban Ioan a devenit elev la Școala generală din comuna Ceahlău, judeţul Neamţ, 1952-1954, la şcoala din comuna Valea-Rea (Livezi, 1955), la Școala Medie Mixtă nr.1, Bacău, 1956-1960 (viitorul liceu George Bacovia, actualul Colegiu naţional Ferdinand I).
Înfiat de bunicul matern, croitorul militar Petrovici Gheorghe, a urmat cursurile liceului Dimitrie Bolintineanu, 1959-1963, cu numele modificat, Petrovici Șerban.
În anul 1963, Șerban Petrovici a devenit student al Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti; în 1968 a susţinut Examenul de Stat, cu o lucrarea „Dramaturgia lui Mihai Eminescu”.
În 1968 a reprimit actele de identitate cu vechiul nume de familie, însă modificat în Denca Șerban Ioan.
Profesor suplinitor de limba şi literatura română la şcoala din comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa; director al Bibliotecii judeţene-Ialomiţa între 1976-1982, apoi, din nou, profesor suplinitor în comuna Bucu şi în diferite şcoli din municipiul Slobozia. Începând cu anul 1990, a devenit consilier la Inspectoratul pentru Cultură Ialomiţa, director al Centrului Cultural Ionel Perlea-Ialomiţa, din nou director al Bibliotecii judeţene Ștefan Bănulescu, de unde a fost pensionat în anul 2008.
Debut în presă, 1960, debut editorial cu volumul Imnuri către soare, Albatros, Bucureşti, 1982.
După 1990 a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen, a editat revistele de poezie zen Orion, Micul Orion.
Compozitorii Theodor Grigoriu (trilogia 27 de haikai „Dincolo de tăcere”, Premiul Uniunii Compozitorilor din România pe anul 2000), Ede Terenyi (şapte haikai ”Dincolo de tăcere”), Dan Dediu („Cinci lieduri op.59, Wolfiana”), Felicia Donceanu (cantata „Salbe”), Vasile Spătărelu („Cinci poeme tanka”), Cornelia Tăutu („Poarta şi zgomotul”), Valentin Timaru, Satoshi Tanaka (Japonia) au compus lucrări muzicale pe versurile sale, prezentate în concerte publice în ţară şi în străinătate, inclusiv în Festivalul Internaţional George Enescu.
„Antologia muzicii româneşti – CD 47 Portret componistic: Theodor Grigoriu”, producător: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România 2014, cuprinde o simfonie liturgică, psalmi şi „9 haikai – Dincolo de tăcere, Iisus, pentru voce şi pian”, Șerban Codrin (versuri), Cezar Dima (tenor, Viena), Cezara Petrescu (pian). În muzicologia românească, se consideră „că spirala credinţei urcă (…) de-a lungul timpului şi istorei, purificându-se în ciclul 9 haikai, Dincolo de tăcere, Iisus, ce îl are în centru pe Iisus” (Grigore Constantinescu). Cele trei cicluri de haikai alcătuiesc centrul de iradiere a întregii creaţii simfonice, vocal-simfonice şi camerale de Theodor Grigoriu, din această cauză, marele compozitor a întreţinut o relaţie specială, la nivelul creaţiei, cu Șerban Codrin, vezi volumul „Muzica şi nimbul poeziei” de Theodor Grigoriu, ediţie îngrijită de Mihaela Marinescu Grigoriu, Editura muzicală, Bucureşti, 2015.
Scrierile sale au devenit obiectul monografiilor Șerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen de Ion Roşioru, Tempus, Bucureşti, Merii în floare de Violeta Basa, ExPonto, Constanţa, 2002, Eseu lunatic de Marian Dopcea şi a mai multor lucrări de doctorat.
Șerban Codrin a câştigat Concursul Naţional de teatru scurt, Teatrul de Stat Oradea, 1992, cu piesa „Nemuritorul Ionel”, devenită, în varianta finală „Paradisul”. Regia spectacolului a aparţinut lui Mihai Lungeanu, scenografia Vioara Bara. O parte din creaţia dramatică nu a fost tipărită.
Este antologator („O sută de catarge”) şi teoretician al poeziei minimaliste („Stâlpi de felinar”), prezent în numeroase antologii româneşti şi străine.
Principalele volume:
Imnuri către soare, editura Albatros, Bucureşti, 1982
Întemeietorii, trilogie dramatică, editura Cartea Românească, Bucureşti, 1984 Jneţî, (Secerătorii), teatru, traducere în limba rusă, Biblioteca Romania, Bucureşti, nr. 11, 1985 Ţiganiada, într-o recitire de Șerban Codrin, editura Dacia, 1994
Între patru anotimpuri, editura Haiku, 1994, Bucureşti
Dincolo de tăcere, editura Haiku, Bucureşti, 1994
O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme zen, editura StarTipp, Slobozia, 1997
Carte dintr-un exil interior, antologie, poeme din perioada 1963-1980,
editura StarTipp, Slobozia, 1997 Scoici fără perle, antologie de poeme zen alcătuită de Paula
Romanescu, colecţia Liliput, Helicon, Timişoara, 1997 Missa Requiem, poeme zen, editura Sud-est Press, Slobozia, 1999
Marea tăcere, antologie în 10 părţi de poeme zen, editura StarTipp, Slobozia, 2001
Testamentul din strada Nisipuri, editura Vinea, 2002, poem, varianta I Ţiganiada, un poem în proză, editura Lucman, Bucureşti, 2002 Personalia, dicţionar al personalităţilor ialomiţene, editura ExPonto,
Constanţa, 2002 Horeadele, trilogie dramatică, editura Helis, Slobozia, 2005
O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme tanka, editura Tempus Dacoromânia-Comterra, Bucureşti, 2005
Baladierul, editura Helis, Slobozia, 2006 Baladierul, editura EuroPress Group, Bucureşti, 2012, ediţie revizuită Incantaţii, Opera omnia. Poezie contemporană, editura TipoMoldova, Iaşi, 2014
Ţiganiada, poem recitit în versete, Colecţia Academica, TipoMoldova, Iaşi, 2014
Rodierul, editura Betta, Bucureşti, 2016
Testamentul din strada Nisipuri, editura Betta, Bucureşti, 2017, poem,
varianta II Rodierul, editura Betta, Bucureşti, 2018, ediţia II, revăzută şi adăugită
Stâlpi de felinar, minimalism poetic, antologie sezonală de poezieepigramatică haiku, Editura ExPonto, Constanţa, 2018 101 poezii, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2021
Casandrierul, editura Timpul, Iaşi, 2022.
Marea tăcere, ediţia II, Editura Carte Inspirată, ediţie Clara Toma, Bucureşti, 2021
În culisele teatrului, trei piese, Casandra, Paradisul, Pe drumul Parisului, prefaţă de Emil Lungeanu, Editura Kafka, Bucureşti, 2023
Cărţi despre Șerban Codrin:
Merii în floare, eseu despre structura poeziei lui Șerban Codrin, editura Ex-Ponto, Constanţa, 2003
Șerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen, monografie de Ion Roşioru, editura Tempus Dacoromânia- Comterra, Bucureşti, 2002
Un cerc de linguri, comentarii la poeme haiku de Șerban Codrin, de Corneliu Traian Ataaiu, editura Pim, Iaşi, 2023
Mesajul efemerelor, Șerban Codrin şi poezia zen, monografie de Laura Văcenu, editura Betta, Bucureşti, 2023.
Eseu lunatic despre poezia lui Șerban Codrin, de Marian Dopcea, Editura Pim, Iaşi, în curs de apariţie, 2023
*
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1983, validat în ianuarie 1990.
Membru fondator al Asociaţiei scriitorilor profesionişti din România (ASPRO), 1994.
Membru al Societǎţii Române de haiku (SRH) şi al Societăţii de Haiku din Constanţa (SHC),
- Membru fondator şi preşedinte al al Asociţiei culturale AscultIalomiţa, 2000.
*
2010, Titlul de Mare Maestru tanka, Renku, Haiku acordat de Societăţile de haiku
din România
De şapte ori laureat al Premiului Filialei Dobrogea al Uniunii Scriitorilor,
2020, Premiul Opera Omnia al Filialei Dobrogea al Uniunii Scriitorilor
